Cupluri perfecte din romane diferite by Daniela Boghean

Mr. Darcy din “Mândrie și prejudecată” și Claire din “Outlander”

Soarele ardea izbitor pe pielea ei rafinată, părul era aşternut pe umerii goi, lăsând senzaţia uşoară de atingere a unei pene, doar că era o pană ce avea linii curbate, ca valurile stârnite în bătaia vântului. Mâinile îi tremurau uşor, simţea un fior pe şira spinării, un fior ce o lăsa uimită.. Pupilele i se dilatară, privea mai intens decât a avut vreodată ocazia.. Atunci, cu o uşoară deschidere a buzelor, rosti:

-Oh!

Nu putea mai mult, era peste limită.

El, un bărbat arătos, demn, încrezut, cu o înaltă poziţie socială dar şi cu o frumuseţe izbitoare, se apropie usor, cu paşi mărunţi, cu privirea fixă spre ea, dar cu gândul în alte direcţii.. Era şi imposibil să se gândească la frumuseţea ei izbitoare, asta îl dobora, dar în acelaşi timp, îl conducea spre extrem, spre ceea ce el numea “perfecţiune”

Ajuns in faţa ei, neştiind ce să zică, rămase tăcut, dar cu mintea plină de cuvinte. Domnul Darcy, precum îl ştiau toţi, era un exemplu demn de urmat, era un adept al perfecţiunii. Nu exista moment în care să se facă de ruşine, să se simtă stânjenit, dar în acel moment, în secunda în care o zărise simţi un pumnal în inimă, un fior rece si un val de iubire acoperindu-i trupul şi sufletul.

Ea, Claire, o fată înaltă, zveltă, cu un trup demn de invidiat, stătea în faţa lui, se ruga să nu leşine. Era curajoasă de fel, dar cine îşi mai simte curajul în faţa fiinţei iubite?

După câteva momente ăn care tăcerea şezu nederanjată, ea işi dezlipise buzele, inspiră adânc şi cuvintele ieşiră ca un val de apă din spatele unui zid.

-Oh, chiar nu mă aşteptam să te văd! Îmi imaginam cum stai pe sofa, cu o carte în mână, cu o cană de cafea şi citind de zor. Dar se pare ca m-am înşelat..

-Având în vedere faptul că mi-ai dat veste să ne întâlnim şi ai spus că sunt lucruri importante de discutat, am considerat de cuviinta să apar. De obicei nu îmi fac apariţia la întâlnirile cu oamenii care nu au nicio importanţă şi care nu au un scop pentru a întreţine o conversaţie.

-Desigur, aceste cuvinte sunt tipice ţie, dragă Darcy! Întotdeauna ai avut acest caracter lipsit de compasiune.. Mă întreb dacă vei putea glumi şi tu o dată în această viaţă.. Mereu cuvinte fără rost, sau cu rost, dar fără pic de entuziasm, fără pic de umor, fără nimic care să indice interes în mintea celor ce te ascultă..

Nu am apucat să mai spun şi altceva, inima mi s-a strâns deodată, mi s-a făcut ca un burete doar că de mărimea unei furnici.. Nici nu mai simţeam că mai este acolo, nu mai ştiam nimic de mine.. Mă durea să-i vorbesc aşa, dar el era cu mult mai rece de atât, nici nu ştiu de ce îmi făceam atâtea griji.

-Care este principalul motiv pentru care ne-am întâlnit? întrebă el, cu un ton grav, apăsat.

– Voiam doar să te văd. Este un subiect destul de important pentru tine?

Faţa lui rămase neschimbată, deşi mi-am data seama că în interior mă înjura pentru atâta lucru.. Sau, cine ştie?

-Doar să mă vezi? M-ai deranjat doar să ne vedem?

-Da.

S-a întrerupt pentru câteva secunde firul conversaţiei. Doar soarele ne mai era martor.. Străzile goale, doar noi doi la lumina zilei. Am simţit un fior, un fulger străbătându-mi corpul. Nici nu apucasem să sesizez că mă luase în braţe, mă ţine de şold cu mâinile lui grele, îi simţeam respiraţia, îi simţeam inima bătându-i atât de tare încât aveam impresia că sunt una cu el, deoarece şi eu mă aflam în aceeaşi situaţie. Ceva mi-a atins buzele, ceva rigid şi moale în acelaşi timp, dar cu un sentiment inedit.  Nu mai ştiam nimic de mine.. Mă sărutase, mă sărutase într-un mod în care nu a mai făcut-o înainte. Îi simţeam buzele dulci arcuindu-se peste ale mele, îi simteam căldura şi suavitatea.. Simţeam iubirea şi pasiunea cu care mă săruta.. Acesta era bărbatul pe care îl iubeam, pe care îl doream mereu dar nu-l avusesem. Îl iubeam! Îl iubeam nebuneşte! Ne iubeam!

Am ramas sărutându-ne în faţa soarelui.. nici nu am idee cât timp. Stiu doar că ne sărutam.

Un bărbat care nu era capabil să iubească, care nu avea compasiune, care părea sa nu aibă nici măcar o părticică care să indice că ar avea sentimente pentru cineva, aşa era descris de către ceilalţi. Pentru mine era totul. Devenise totul din momentul în care mă atinsese, mă simţise şi mă sărutase.

-Ştii, Claire.. Te iubesc!

Mi-a stat inima-n loc. Simţeam că mă prăbuşesc, picioarele mi se înmuiase, inima mi-era mai mare, pupilele se dilataseră din nou, iar ceva striga din mine să-i aceleaşi cuvinte.

-Tu chiar eşti capabil să iubeşti, Darcy?

-Întotdeauna am fost, trebuia doar să te întâlnesc pe tine!

A fost o clipă în care am ezitat, dar apoi am continuat şoptit:

-Şi eu te iubesc! Mereu te voi iubi!

A zâmbit şi m-a sărutat din nou, şi din nou, şi din nou!

 

EmM

6 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Powered by keepvid themefull earn money